Category: generale

… spre ma-sa! Fiind in Germania, m-as fi asteptat sa se fi renovat de la sine tot hotelul in 2 zile. Eh, n-a fost asa. De fapt nu s-a intamplat mai nimic. Au fost niste muncitori saptamana trecuta, au smuls vreo 5 metri patrati de mocheta, au tencuit 3 metri de coridor si… cam atat. Nu stiu ce sa zic.

La lucru agitatie mare, nimeni nu stie ce face celalalt, aflu detalii de ultim minut… dupa ce a trecut ultimul minut. Chestii d-astea. Macar maine-mi iau zborul spre casa! Vine la fix mini-vacanta asta.

Siii… mi-am luat telefon nou, D900! Nu-i pasa nimanui, stiu, dar eu chiar ma bucur. Am reusit bineinteles sa-mi fac si abonament. Cu alt titular :) Multam, Simina!

Fuck January 2007! Abia astept sa se termine luna asta de cocos! Ma-mbat ca de Revelion pe 1 febriarie! :D

Am mai adaugat si niste poze faine, sa crape de ciuda aia care n-au vazut inca zapada!

am facut ieri (7 decembrie) o poza. Tufisuri inflorite, copaci cu frunze proaspete, verzi… Ajunge! Vreau zapada! Vreau cei 4 metri de nameti care-au fost in martie in Alpi! Sa vina-n ma-sa iarna odata!

E fain si cald azi la Stuttgart. 15 grade, senin, vant insesizabil. Placut de-a dreptul. Doar ca azi e 28 noiembrie! Situatie ce ma face sa ma intreb daca moda cu Prius, eoliene sau panouri solare pentru apa calda menajera nu a venit un pic cam tarziu…

Pe de alta parte, schiorul din mine se intreba, la randul lui, unde pula lui o sa schieze daca vremea o ia razna in continuare. Dar se linisteste imediat cu gandul la muntii de peste 3000 m sau la mall-ul arabilor cu partia de schi de langa raionul confectii masculine.

De fapt dilema mea este momentan: ce vina am eu daca generatiilor anterioare li s-a rupt de ecosistem; respectiv ce pot face eu, in calitatea mea de ilustru anonim, ca sa asigur perpetuarea clasiceleor 4 anotimpuri? Sincer, habar n-am, dar ignoranta si perechea de coae imi sugereaza sa-mi cumpar totusi masina la care visez, o sugativa de benzina si o devoratoare de cauciucuri, uleiuri si aditivi. Mai ramane doar sa nimeresc numerele la loto. Atunci poate o sa platesc si o cotizatie “de moral” la Geenpeace.

OK, acum am adus si pozele, dar mi-e cam lene sa scriu. In mare, a fost o seara destul de reusita. Cu toate ca nu eram (si nici acum nu cred ca sunt) prea entuziast de umorul lui Dumitru, dar trebuie sa recunosc ca showul a fost bun. Chiar daca multe poante se bazeaza pe bancuri cunoscute, felul lui de-a povesti e funny. sugestia mea ar fi sa renunte la costumatiile de handi, poate l-ar urmari si mai multa lume.Si am ajuns unde vroiam: la cealalta jumatate a programului artistic: formatia care a cantat “in deschidere”, formata din doi soti de varsta a 2a spre a 3a, domnul la CDuri si backing, respectiv doamna la voce. Repertoriu romanesc-international de la Ozone la schlagere nemtesti, nimic spectaculos, dar perfect pentru romanii din diaspora. Asadar, domnul care schimba melodiile… cred ca m-am uitat la el vreo juma de ora pana sa ma prind: “OMFG, e Abruzzi!!!” (doar pt. cei care urmaresc Prison Break)

de la st.: originalul (Peter Stormare), d-l si d-na Abruzzi (cantautori originari din Romania), eu.

Eu zic ca seamana =)) V-am pupat!

Am fost vineria trecuta la o intalnire a romanilor din Stuttgart, organizata cu ocazia marelui turneu international Doru Octavian Dumitru. In cele ce urmeaza, ar trebui sa povestesc cum a fost, dar mi-e cam lene, si nici nu am pozele la mine. Va urma maine…

Mi-am amintit de blog. Si nu intamplator. Dupa 2 luni de vacanta (dar in care am devenit Dipl. Ing. B-) ) am revenit la lucru. Unde ma plictisesc momentan. Asa ca, asteptand sa primesc ceva concret de facut, am intrat in admin la blog si am gasit postul de mai jos, salvat, dar nepublicat, din august.

Inca nu stiu daca voi mai scrie in viitorul apropiat, dar oricum…

Am zburat pentru prima data! Pa ruta Budapesta-Stuttgart; o ora si putin. Si, per total, a fost foarte fain, dar…

… Dar eu am oarece probleme cu inaltimile, asa ca la decolare a fost oribil! Daca ma uitam in sus sau spre interiorul avionului, realizam unghiul extrem de mare cu care urca, deci not good. Daca ma uitam pe geam (da, m-am asezat langa geam) vedeam cat de repede dispare solul de sub mine… again, nasol! “Noroc” ca stateam pe aripa, asa ca pana la altitudinea de croaziera privirea mi-a stat pe placile de aluminiu de pe aripa, care constituiau un reper fix. Abea cand pilotul a anuntat ca zburam la 9800 m si pamantul se vedea ca si covorul meu din baie m-am mai linistit. Cica eram palid… Macar a fost senin si am vazut Alpii asa cum rar se poate. Mirific! Iar aterizarea chiar mi-a placut; m-a facut sa-mi revizuiesc atitudinea fata de roller-coastere, poate voi incerca unul la proxima ocazie. Poate!

Poza n-am facut-o eu, dar e de pe acelasi zbor.
La mine era si mai faina vremea; nici un nor!

… Dar la nici 5 minute de la sosirea pe aeroportul din Budapesta am realizat ca-mi lipseste portmoneul. Care se afla in buzunarul spatarului scaunului din fata mea. Rapid… cauta numarul soferului… futu-i, SIM-ul romanesc e chiar in portmoneu, cel de Germania e pe cartela si muje credit… cauta telefon cu monede… cauta pe altcineva din microbuz care poate tine minte nr de telefon… ufff! s-a rezolvat. Dupa 3 tigari sudate apare si microbuzul si am si eu ocazia sa ma linistesc. Pe dracu, deja ma gandeam la zburat!

Mai precis la Poli – Dinamo. Dupa ce n-am vazut nici un meci live in returul asta, am apucat totusi sa fiu pe stadion la “marea confruntare”. Din pacate atmosfera nu a fost asa cum ma asteptam la un meci cu cainii, dar macar Poli a incercat sa joace fotbal. Asa ca a fost un meci cel mult agreabil; cu galeria noastra din nou de nota 10+. Pacat ca nici acum n-am reusit sa le-o tragem cainilor… paote peste vreo 2-3 ani =))

Bonus: Un capture de pe dinamovisti.ro:

Culmea, dar bannerul era scris corect :)

Bonus 2: Viorel Moldovan: “Ce mai contează în jegul ăsta de ţară și un campionat jegos.” Mare om, mare caracter! Asta dupa ce Rapidul a jucat la intimidare ultimele 2 meciuri, si acum se mira de ce au avut eliminati. Halal lider de echipa! Fa-ti bagajele si marș la căcat!!!

Sa ma cac pe imposibilitatea mea de a dormi in masina!!! Am facut ceva mai mult de 13 ore cu masina pana in Romania si, logic, n-am dormit deloc. Best I could do a fost sa stau cu ochii inchisi si capul sprijinit in palma dreapta. Oribil! Dar oricum… Romania kicks ass! O sa savurez cele 2 saptamani acasa!

De azi intr-o saptamana voi fi deja acasa, adica in Timisoara. Mi-am luat liber vreo 2 saptamani de la institut. Initial vroiam sa ajung la Banchetul de sfarsit de facultate, dar se pare ca au existat mici disensiuni intre colegii mei => marti dadusera doar cativa banii, iar cheful e pe 27. Pacat…

Aj dori sa notez cu aceasta ocazie un nou record personal: am fost plecat de-acasa aproape 3 luni la rand, adica de 3 ori mai mult decat precedenta “reusita”. Sunt mandru de mine!