Category: generale

  • M. Sc. Dipl. Ing. je

    Doar așa, ca să mă laud: ieri mi-am susţinut lucrarea de disertaţie la masterat. Și am luat 10.

  • Campanie electorală în Cluj

    rebo(c)k

    Inspirat ăsta micu’, nu? Funny thing is cana e ca pentru copii, așa de vreo juma’ de porţie de lăptic :-P

  • 8 chestii dubioase despre mine

    Leapșa de la Mihnea.

    Având în vedere că am mai avut o leapșăa asemănătoare anul trecut, o pastez pe aia și mai adaug 3:

    6) Am uneori impresia că lumea nu pricepe ce vreau să zic, motiv pt care mă inerviedz repede și mă repet. Dar în ultimul timp e sub control faza.

    7) Îmi place să ordonez chestii. Alfabetic, după dată, după orice. În afară de culori. Am doar 2 rafturi cu tricouri: albe/gri, respectiv restu’.

    8) Am ajuns la urgenţă pe motiv de muguri de hortensie în nas. Era să mă sufoc. (aveam ~4 ani – n.r.)

    0 dau mai departe cui o vrea; toţi cărora le dădeam până acum lepșe au fost deja lepșuiţi.

  • leapșa 200

    de la mtX

    01) Bought everyone in the pub a drink
    02) Swam with wild dolphins
    03) Climbed a mountain
    04) Taken a Ferrari for a test drive – dar am stat intr-un Veyron
    05) Been inside the Great Pyramid

    (more…)

  • Mă, eu înţeleg că un nume haios scoate un produs în evidenţă, dar porcăria “reușită” de oamenii de la tnuva (sau cum s-o scrie cu litere normale) e chiar inacceptabilă! Ia uite:

    Imgp7115r1.jpg

    Și mai au: banană aromicioasă, măr verde gustăcios și căpșună… delicioasă. :| De unde le scoateţi, bă? Vă drogaţi? Pe de altă parte, de ce e căpșuna mai fraieră și nu beneficiază de un apelativ pervertit? Cum au hotărât oamenii ăștia de PR că nu are rost să dea căpșunei un apelativ din ăla ușchit? Or fi calculat că fructul “căpșună” are suficient potenţial de piaţă…

    Hai să ne jucăm un pic cu denumirile astea:

    Banana mea aromicioasă
    Era de fapt cam acricioasă
    Dar vișina răcoricioasă
    Era mai mult capricioasă
    Căci mărul verde gustăcios
    Avea un frate mustăcios
    Ce nu era răutăcios
    Decât puţin mai lipicios,
    În timp ce căpșuna…

    … see? doesn’t work!

    Nu în ultimul rând (mmm… yummy), trebuie să remarc nuanţa apetisantă și sănătoasă a iaurticiosului de vișine:

    Imgp7112r.jpg
  • Măi să-mi bag pula!

    Am aflat și eu săptămâna trecută de faza din articolul de mai jos. Noroc cu tinerii de la Caţavencu, măcar pare mai veselă toată prostia asta. Voi reveni cu detalii de pe la cozi! :D Și, ulterior, de prin alte ţări mai de bun simţ ;)

    catavencu.PNG

  • Nici eu nu bat covoarele!

    Fac rar propagandă altora, dar de data asta se impune. Restecp, bă, PROTVule!

    STOP!
  • Finala cupei

    Sunt fan al Politehnicii Timișoara. Echipa de fotbal, nu instituţia. De mic am învăţat că e simbolul care-mi reprezintă orașul, că e diferită și că luptă corect. Suficiente motive să ţii cu o echipă.

    Mai târziu am ajuns student la Poli în Timișoara. Cam în aceeași perioadă au urcat și poliștii înapoi în A. Câţiva prieteni mergeau în galerie la meciuri, așa că am hotărât să părăsesc tribuna și să merg să cânt în peluză. Microbul m-a prins înainte de începerea primului meci la care am stat la Sud. Știu cântecele, nu ratez nici un meci când sunt acasă, am fost și în deplasări, am fulare violete, era să-mi iau și teniși așijderea. Adică îmi iubesc echipa.

    Tocmai de aceea m-am bucurat ca un pruc după semifinala cu Steaua “Chiar se poate! Luăm și noi oare un trofeu după 27 de ani?”. Apoi au venit meciurile jalnice cu Craiova, uta și Vaslui. Începusem să am mari dubii.

    Dar mi-am făcut treaba, am vopsit bannere mai departe cu fetele și băieţii din grupare, m-am ars la soare pe stadion în ziua meciului, lipind pe sute de scaune foliile pentru coregrafie. Prin urmare, m-am prezentat cu mari emoţii la ora 18 pe stadion, meciul fiind de la la 20:45. Dar după 10 minute de joc știam deja un lucru: “nu avem cum să câștigăm!” Spre dezamăgirea și supărarea tuturor, jucătorii aduși pe bani grei la Timișoara nu au fost în stare de nimic. Dacă un junior de 19 ani, cu salar de 1500 pe lună, e singurul care se remarcă într-o finală, păi atunci să nu mai văd vedete la echipă! Oricum ne făceam de râs în UEFA.

    Sper că sezonul viitor vom avea parte de jucători mai motivaţi, altfel iar rămânem cu buzele umflate. Și e păcat, că la noi “nu se discută, se iubește!”

    (poze de la meci)

  • Despre vecinii mei

    Chinezii sunt un popor umil. Așa au fost educaţi și nu-i pot condamna. Am voie, în schimb, sa privesc și să mă amuz!

    În clădirea unde locuiesc sunt vreo 20 de apartamente. Chinezii (studenţi în general) reprezintă vreo treime din chiriași. Au o mică gașcă a lor, gătesc împreună, iau împreună autobuzul și… cam atât. De după-masa, cand se întorc de la ce-or face ei prin oraș, și până seara, ori se ascund prin camere, ori mișună prin bucătăria comună. Ceea ce n-ar fi rău, că am vecini nemţi mai încuiaţi ca ei. Nasol e că le pute mâncarea de-ţi pică părul din nas! Odată au scăpat praf de chili pe plita electrică. Intru eu vesel în bucătărie, când simt mă plesnește cineva în moalele capului. Așa mi s-a părut, cel puţin! Aerul nu numai că era de nerespirat, dar puţinele molecule de toxine care-au apucat să mi se lipească de nări, au reușit s provoace și să amplifice stări nemaiîntâlnite de un muritor de rând ca mine. Am crezut concomitent că ameţesc, mă sufoc, înghit un pahar de tabasco, îmi prind unghiile în menghină… am strănutat, am plâns ca o bocitoare și am tușit până mi s-au dilatat corzile vocale. Bătând în retragere, le-am zis una de morţi și sărbători legale și am fugit la aer. Bucătăria a fost impracticabilă vreo două ore.

    Unul dintre ei, prof. dr. cică, e probabil cea mai scârboasă persoană pe care-am văzut-o în ultimul timp. Pe lângă evidentele probleme cu igiena, tovarășul are o afecţiune cronică la gât care-l face să horcăie ca un tbcist, să tușească greţos ţi să scuipe pe unde apucă. Evident că mâncarea gătită de el pute cel mai tare, lucru ce nu-l împiedică să mormăie ceva muzică pe limba lui, bineînţeles doar când nu se-nneacă-n tuse.

    Dar să nu credeţi că micuţii cu ochii trași în șliţuri orizontale nu se distrează! Ohooo, mare atenţie când o pun d-un bairam, uitaţi-vă atent, s-ar putea să-l rataţi. Cum de? Păi simplu! Par egzamplă: Revelionul chinezesc. Mare ocazie de chef, clar pentru toata lumea. Și scumpii mei vecini au lăsat impresia c-or să dărâme cartierul: s-au dublat la număr, au excelat o zi întreagă în prepararea de balegi comestibile, au cumpărat băutură (aproximativ o bere de persoană), au pus masa, au adus un platoaș, o atenţie, o măslină, și… pula! Anul porcului a început pentru ei cam ca porcu’! S-au așezat toţi la masă, au mâncat, au băut, s-au strâns în jurul uni laptop și au ascultat ceva de genul șlagăre de-ale lor. Tragic a fost când și-a făcut efectul bruma de alcool pe care-au înghiţit-o. De la clasicul și enervantul șușotit (din ăla ce-ţi provoacă reacţii precum: “vorbiţi în pula mea mai tare, sunteţi într-o ţară liberă!”) au ajuns să acopere televizotul cu glăscioarele lor firave și cristaline. TV dat la maxim! Lovitura de graţie a venit când au început să se lălăie cu toţii în ritmul lălăielii ce curgea bleg din boxele minuscule ale laptopului! Minoritar printre minoritari, mi-am introdus coada între picioare și-am plecat în cameră. Ce-i prea mult e de-ajuns!

    Aștept cu nerăbdare noi întâmplări din lumea gălbiorilor. Până atunci, un hip-hip-ura pentru meniurile în engleză din restaurantele chinezești!

  • leapsa

    Cica trebuie sa scriu ceva acum: “5 secrete, sau mai bine zis 5 lucruri mai putin cunoscute despre mine.” De la Mitzul himself. Asadar:
    1. Am o caseta cu Scatman cumparata de la Saturn acum vreo 12 ani. Cand mi-au gasit-o dragii mei prieteni, mi-era rusine cu ea si am zis ca-i a lu’ sor’-mea. Asta este, imi placea albumul, dar trebuia sa ma reabilitez in fata turmei de hiene.

    2. Trebuie sa-mi tund parul din nas cam la 2-3 spatamani.

    3. Beat fiind, era sa distrug ceea ce urma sa devina trademark pentru MS. Dar dormea sub biroul gazdei, si era incepator cu perciunii, ce sa fac?

    4. Am un semn din nastere pe buca stanga. Pe care n-am poreclit-o Gorbaciov.

    5. Cred ca ma enerveaza lepsele astea, dar inca nu m-am hotarat. Asa ca nu mai ziceti la nimeni! ;)

    There! Tag: gavozdita, si badea Vasîle (daca nu-i tocmai in transhumanta).