inca un blog…

Author: Mihi

  • Blogu’ Meu Revine

    Și mă-ntorc cu o dilemă:
    Azi am primit coșuri de gunoi diferenţiate la birou: gri cu găurele și sac de gunoi, pentru… gunoi, negru fără găurele sau sac, pentru “Hârtie & Carton” (citez inscripţia de pe dânsele), respectiv mare, galben, cu capac din ăla care se învărte, pentru “Plastic”.

    Sursa nelămuririi mele fiind enunţată, now picture one sleepy monday morning, cafea slabă și o umbră de cearcăne sub ochi. Scot pachetul nou de ţigări din geantă și, după juma de minut, rămân cu problema în mână: folia de celofan din exteriorul pachetului merge clar la Plastic. Cu timbrul am unele dubii, că are holograma aia, dar îl arunc totuși la hârtie, dar folia din interior?! O parte hârtie, o parte aluminiu. De vis :| Și acum ce fac?

    PS: Care birou, ce job nou, unde, câţi ani am, cât am câștigat la loto, toate în curând, că am iar poftă de scris :D

  • B’Estival 2007

    Recunosc că m-a atras line-up-ul, dar m-am dus cu o doză mare de scepticism la București. “Ce poate să iasă dintr-un festival organizat în România?”. Din fericire, am fost contrazis fără drept de apel. Organizarea a fost impecabilă, de la plata cu fise, la toaletele arhisuficiente și standurile generoase de bere, totul a fost bine pus la punct. Un minus pentru micile probleme de sonorizare, dar oricum, impresia generală e una absolut pozitivă. Să trecem la subiect: (more…)

  • 3 chestii

    Din lene excesivă, consemnez trei lucruri de-o dată:

    – Concert Niște Băieţi în Bunker

    Mi-e ciudă că a fost în acceași seară cu România-Slovacia. Chiar și în birtul unde au cântat s-a proiectat meciul, așa că am așteptat o oră jumate în plus. Dar nevermind, cântarea a fost super tare! Băieţii fac cover-uri skapunk după șlagăre vechi, solistul are voce excelentă și instrumentaţia e pe măsură. Am sărit, am cântat până am răgușit, m-am moșit cu sticla de bere în mână (duș pt restu’, am uitat s-o las pe masă :D ). N-a mai contat lumea puţină sau repertoriul restrâns; m-am simţit super, a fost ca la un chef din liceu. Mai vreau!

    nistebaieti
    Singura poză reușită de telefonul meu supraapreciat.

    – Deko Cafe, de data asta în aer liber și cu doar 2 reprezentanţi

    D’arc a făcut 5 anișori, sărbătoriţi cu party 24h și show de stand-up. Singura chestie, pe care nici băieţii de la Deko n-o știau: scena era amenajată pe terasa d’arc din Unirii. Respectiv, loc public, în contradicţie cu repertoriul licenţios al trupei. Până la urmă totul a fost OK și am auzit surprinzător de multe poante noi, dat fiind intervalul scurt de la ultimul show la care am fost. S-au abţinut ei să înjure, au prestat pt prima dată în public, dar a ieșit bine. După, am mai băut un păhărel cu ei, am mai povestit, ne-am mai uitat după femei, cu Teo. Și am ajuns iar beat acasă.

    Bonus: Costel n-a mai avut voie la Timișoara, din cauza serii de data trecută! :) Au fost doar Vio și Teo. Ultimul ne-a și “mulţumit” pe scenă pentru turneul din seara respectivă.

    – Nintendo wii

    Flavius pleacă să lucreze în Germania, motiv pt care ne-a tot chemat la el să “sărbătorim”. Ne-am adunat până la urmă sâmbăta trecută și, în loc să ne îmbătăm ca porcii, ne-am îmbătat average și n-am jucat toată noaptea wii. Trebuie să spun blod și italic: wii e foarte tare! Poate și pentru că i-am bătut pe toţi la tenis :D Care a fost și atracţia serii; am mai jucat și alte chestii (box, de ex. dar e cam greoi și obosești ca un sclav) dar tenisul a fosr rupere! Cred că am rezistat mult peste o oră neînvins. I am the king of wii tennis! :> Dar am și acum febră musculară în tot braţul stăng, și la un mușchi de care nici nu știam, în dreptul rinichiului drept, pe undeva :) Nu contează, a fost faină seara, cu toate că alţii nu sunt de acord. :P

  • Baziaș

    Am fost weekend-ul trecut pe Dunăre, la Baziaș, într-o pensiune găsită de tânărul Bilţiu înainte de 1 mai. Plecat fără mari pretenţii sau cu vreun chef major, am lăsat în urmă furtuna din Timișoara și am luat-o spre graniţa cu sârbii. Până să ajungem la pensiune, dispăruseră toţi norii și am parcat pe malul Dunării pe 20 și ceva de grade foarte plăcute.

    Au fost 3 zile faine, m-am simţit excelent, am mâncat bine (preponderent pește, bineînţeles), am băut, am lenevit la soare. Dar, cel mai important, m-am dat în și pe lângă barcă toată ziua! Cristi și Cipi au venit cu minunatele ambarcaţiuni la ei, așa că toată lumea s-a distrat pe apă. Accesorii: colac, surf, skiuri și multă benzină.

    Cele mai tari senzaţii sunt pe surf, că e și-așa o scândură instabilă, plus că viteza cu care te tractează barca nu-ţi permite să te ţii de nimic sau să îndrăznești să stai în picioare. Dar skiul nautic mi-a plăcut cel mai mult. Am reușit să mă ridic din prima din apă și m-am ţinut bine! Singura căzătură a intervenit câteva minute mai târziu, cănd mi-au cedat toţi mușchii din corp :D O tură cu skiurile pe apă e cât o săptămână de tras la fiare. Efortul e incredibil de mare, dar și răsplata pe măsură! Abia aștept să mai încerc.

    Faza serii: Jack Fish. Ingrediente: 100ml Jack, 1buc pește, același pahar. Se bea, că doar nu facem risipă! :)

    Cam ăsta a fost, pe scurt, sfărșitul meu de săptămână. Aici pozele cu peisajul mijto, beţivii și ţestoasa.

  • Barcelona (copy paste din notiţe)

    Primăvara asta vroiam neaparat să vizitez un loc fain. Oscilam între Roma, Londra și Barcelona. M-am hotărât pentru ultima și pentru că mai fuseseră prieteni acolo care mai că nu mă împingeau de la spate “Mergi mă că-i fain!”. Așa că am rezervat primul bilet mai ieftin de avion și gata! A venit și Simina, că nici ea nu mai fusese, iar eu m-am bucurat, pentru că turismul singur nu e cel mai mijto. Here goes, copy paste din notiţe și completări ulterioare:

    Barcelona

    sambata

    cald. multe santiere, tren vreo 20 min spre oras. (more…)

  • Finala cupei

    Sunt fan al Politehnicii Timișoara. Echipa de fotbal, nu instituţia. De mic am învăţat că e simbolul care-mi reprezintă orașul, că e diferită și că luptă corect. Suficiente motive să ţii cu o echipă.

    Mai târziu am ajuns student la Poli în Timișoara. Cam în aceeași perioadă au urcat și poliștii înapoi în A. Câţiva prieteni mergeau în galerie la meciuri, așa că am hotărât să părăsesc tribuna și să merg să cânt în peluză. Microbul m-a prins înainte de începerea primului meci la care am stat la Sud. Știu cântecele, nu ratez nici un meci când sunt acasă, am fost și în deplasări, am fulare violete, era să-mi iau și teniși așijderea. Adică îmi iubesc echipa.

    Tocmai de aceea m-am bucurat ca un pruc după semifinala cu Steaua “Chiar se poate! Luăm și noi oare un trofeu după 27 de ani?”. Apoi au venit meciurile jalnice cu Craiova, uta și Vaslui. Începusem să am mari dubii.

    Dar mi-am făcut treaba, am vopsit bannere mai departe cu fetele și băieţii din grupare, m-am ars la soare pe stadion în ziua meciului, lipind pe sute de scaune foliile pentru coregrafie. Prin urmare, m-am prezentat cu mari emoţii la ora 18 pe stadion, meciul fiind de la la 20:45. Dar după 10 minute de joc știam deja un lucru: “nu avem cum să câștigăm!” Spre dezamăgirea și supărarea tuturor, jucătorii aduși pe bani grei la Timișoara nu au fost în stare de nimic. Dacă un junior de 19 ani, cu salar de 1500 pe lună, e singurul care se remarcă într-o finală, păi atunci să nu mai văd vedete la echipă! Oricum ne făceam de râs în UEFA.

    Sper că sezonul viitor vom avea parte de jucători mai motivaţi, altfel iar rămânem cu buzele umflate. Și e păcat, că la noi “nu se discută, se iubește!”

    (poze de la meci)

  • Am vopsit

    Vineri a fost marele derby uta – Poli. Pentru care am pregătit joi arsenalul de japoneze. Bine, degeaba, c-am pierdut. Și iar au fost praf jucătorii. Sper să câștigăm măcar cupa! :|

    Dar ideea-i că am stat cu nasul în acrilice toată ziua și am făcut ceva pentru echipă, după mai bine de-un an jumate. Și asta m-a făcut să mă simt excelent! :D Nici nu a mai contat c-am întârziat la turneul Deko! Am vopsit materiale pentru grupare și am fost happy!

    poze aici

  • Deko Cafe

    Turneu cu Cola zero, Timi, 17.mai.07 în Ză Note

    Intro: Trupa Deko face stand-up comedy, dar din ăla bun, la care te râzi! Au început spectacolele în cafe Deko din București, de acolo și numele. Pe motive de pregătiri pentru meciul cu uta, nu am prins șoul de la început. Adică l-am ratat complet pe Costel, și am ajuns când începuse Vio. Teo a avut onoarea să fie ultimul.  (more…)

  • Goran Bregovic

    cu Wedding and Funeral Orchestra, în “Romanian Tour 2007”

    Că Bregovic e un compozitor genial, nu mai are rost să repet. Trebuia doar să mă conving că-l ţine și live.

    breg1 Cred că-i a 4a sau a 5a oară când Timișoara are parte de concert Bregovic, deci ocazia ideală pentru mine de-a-l vedea pentru prima dată. De cântare auzisem cu câteva zile înainte; biletul l-am luat la intrarea în sala de concert. Apropo sală: aș dori să-i bag și să-i scot în mod repetat în/din mamele lor pe imbecilii care insistă să organizeze concerte la sala Olimpia. Chiar nu observă nimeni că acustica e execrabilă și scena de fiecare dată prea departe de public? Mai bine în parc, pe bune!

    (more…)

  • La noi în sat

    Locuiesc la sat. De fapt tot Stuttgartul e un sat mai mare. Rar vezi clădiri cu mai mult de 6 etaje. Câteva blocuri și sedii de corporaţii mai rup tiparele prin centru, în rest case cât cuprinde. Și cum cartierul meu e chiar un fost sat, am avantajul că, dacă merg un pic pe jos, ajung direct în pădure.

    Plictiseală mare azi, așa că am făcut o drumeţie :| Prin pădure se poate ajunge oriunde în Stuttgart, în cazul de faţă, la castelul Solitude, undeva sus, deasupra orașului. Zi superbă, cald (prima dată în pantaloni scurţi anul ăsta :D ), numai bună pentru relaxare și dureri în pulă. Abia când am ajuns acasă am avut confirmarea:

    noroi

    Bă, chiar locuiesc la sat!

    Oricum, azi am mai uitat de mare mea dilemă: să rămân pentru încă 4-5-mulţi ani în Germania, pentru doctorat și salar generos, sau să mă întorc acasă, unde momentan cred că m-aș simţi cel mai bine, aș câștiga mai puţin, dar m-aș destrăbăla în confortul oferit de tradiţionalul “Alo, mama? Ce-avem la cină…”?

    Mai am vreo 10 zile să mă hotărăsc. Dar acum gtg, trebuia să dau la porci acu’ vreo 10 minute! :)

    (poze din sat)