Peninsula 2008

Am bifat cu Mădă cel de-al doilea festival pe anul ăsta! Și mai urmează două sigur. Felsziget, așadar:

ZIUA 3

Nu mai fusesem până acum la Peninsula, dar Mădă e aproape veterană și mi-a spus numai chestii faine despre festival, așa că am purces cu optimism spre locaţie. Care, la mijloacele mele de comparaţie, e mai OK decât cea de la B’estfest, dar nu așa mișto ca Poiana Lupului din Gărâna. Spaţiul e foarte mare, Mureșul și ștrandul Weekend la îndemână, vegetaţie, dig, alea-alea. Frumos, în orice caz, cu un minus pentru vremea de căcat care a dominat toată săptămâna.

Dar să revenim. Dintre cele 3 scene + 1 cort, am ales, în prima zi, așa:

The Mushroom Story, Weekend Stage: Prestau deja când am intrat noi, așa că am rămas să privim un punkrock vesel si pueril, cu versuri despre myspace și “cât de tare-s io”. În engleză. Sound bun pentu puștii de 15 ani și glume pe seama unui amărât care nu avusese curaj să sară bungee de pe macaraua de lângă scenă.

Țapinarii, Zakuska Stage: Trupa cu două voci și o chitară a prestat cum știe mai bine: sarcastic, ironic, smart. Lume puţină pentru muzica de calitate de pe scenă, ne-am încălzit bine.

Viţa de Vie, Weekend Stage: Când Despot nu moderează emisiuni de divertisment, revine ca solist la VdV. Nu-i mai auzisem demult live, așa că eram un pic curios. Ei zic bine ce au de zis, se știu cu instrumentele, vorbesc bine cu mulţimea, dar totuși… sound-ul e prea Deftones, prea limpbizkit, prea am-mai-auzit-din-astea. Și e păcat, pentru că au și piese foarte mișto, v. “Basu’…” sau “Sunetul mai tare”. Dar, spre delirul maselor pogo-iste, au cântat și chestii mai vechi (“Cu sapa”). V-aţi prins deja că nu-s fan al pieselor mai lente din repertoriul lor!

– pauză de hamsii.

Am trecut scurt pe lângă Zakuska, la Tavitian & Cserey, care produceau jazz de soi ales, cu improvizaţii, voci, vocalize, percuţie și clape. Dar parcă nu se potriveau cu muţlimea beată din zonă.

Morcheeba, Weekend Stage: Fără Skye, formaţia asta nu mai are farmec. Am zis-o și anul trecut după B’estfest, o repet și acum.

– pauză de privit bungee, căţărări și jonglerii cu torţe.

AB4, Weekend Stage: Placebo wannabes. No me gusta, chiar dacă ei, în sinea lor, fac muzică bună.

ATB, Kiss Arena: Valuri de cocalari în cortul Kiss. Frate, dar mulţi erau! Fani înrăiţi, pe care nu i-am înţeles. Mădă s-a prefăcut că simte muzica, eu am tras câteva poze și Andreas Tanneberger a tachinat mulţimea vreo 2j de minute cu beat-ul de la “Til I Come”, așă că ne-am cărat cuminţi spre casă. Prin ceaţă! A fost o ceaţă ca-n horror-urile ieftine, din aia lăptoasă, pe care o vezi cum trece drumul prin faţa ta, din aia în care nu te ajută defel faza lungă, din aia în care tre’ să fii mai agil ca o știucă pentru a evita gropile! Așa că am troznit un pic mașina prin hârtoape, dar am ajuns cu bine la pătuţ.

ZIUA 4

Trezirea devreme, drum la Zalău, prânz imens, chat cu rudele, revenire direct la Mureș. A plouat peste noapte și dimineaţa, așa că noroiul era șef peste festival. Nu mai ploua, dar riscai să-ţi pierzi încălţările prin glodul cleios. Noi am mers direct la

Byron, Zakuska Stage: Mi-au plăcut foarte mult! Solistul are o voce excelentă de rock, basistul e un hipiot foarte funky, bateristul și clăparul arată de parcă au sărit pe scenă direct de pe băncile școlii, iar chitaristul e un fel de ingineraș cu un hobby mai tare ca meseria. Per total, muzica lor sună foarte bine, e ba jazzy, ba rock, ba melodioasa sau incisivă. Bun proiect!

Beatstakes, Weekend Stage: Cu toate că erau cap de afiș, eu nu auzisem de nemţii ăștia încă. Și m-am prins repede de ce: punkrock-ul lor nu scoate nicicum capul din mediocritate. Nici cei 3 chitariști (exagerat pt punk), basistul dement care îl umplea de flegme pe baterist tot la a doua piesă, nici solistul pus pe show nu au putut ameliora impresia asta. Ca prezenţă scenică, mi-au plăcut, dar muzica nu e grozavă.

Preferaţii mei de la Peninsula, Butterflies in my Stomach, la Zakuska Stage: Auzisem tot de la Mădă de ei și mi-au plăcut mult de tot! Vocea solistei e excepţională, basistul e foarte bun, la fel și ceilalţi 4 instrumentiști. M-au “foarte” binedispus, am dansat ușor pe lângă Mădă și am plecat amândoi happy, dar obosiţi spre casă.

A fost foarte fain la Târgu Mureș. La anul mai vin și sper să fie vreme bună! Promit să încerc să vin în mai mult de jumătate din zile data viitoare!

Total nou: 60477 km.