Foileton, a 2a

Mi-a ajuns între timp mașina. Da, sunt mândrul posesor al unui Logan 1,4 cu de toate, cu care am făcut deja și clasicii

kilometri și pe care l-am și zgâriat. Să știe cine-i șefu’! Dar asta, în alt episod. Azi mă voi concentra pe restul operaţiunii de achiziţionare a “bolidului”. Care, până la urmă, a fost mult mai puţin balcanică decât mă așteptam. Bineînţeles că mi-am depășit bugetul cu câteva milioane, normal că am stat și pe la cozi, dar faptul că mașina a ajuns cu vreo 2 săpămâni mai repede, sau că am primit prompt creditul auto (în ciuda contractului meu de muncă ciudat) mă face să uit partea nasoală a întregului tam-tam cu cumpărarea mașinii. Și da, sunt bucuros că am în sfârșit ceva al meu!

Dar să nu uităm de distracţia de după: taxa de primă înmatriculare. 160 euro cu care puteam să fac orice altceva plus o alergătură zdravănă din ghișeu în ghișeu prin clădirea Finanţelor. Funny thing is: știam exact cât e taxa, aveam banii, dar a trebuit să merg cu cartea de înmatriculare la o tanti care-mi calcula “oficial” taxa, apoi am stat la aceeași coadă cu TOȚI cei care aveau de plătit ceva statului. Inclusiv cu reprezentanţii persoanelor juridice. La o casă. Așa că, la recalcularea impozitului pe 2007 vreau să primesc înapoi de la stat și cele 1,86 ore din viaţă irosite aiurea!